Despre fibre, fire, tesaturi :). Partea I

Tesaturile si materialele sunt o parte importanta a vietii de zi cu zi, influenteaza calitatea si durata de viata a produselor iar alegerile pe care le facem pot avea un impact semnificativ asupra mediului si confortului nostru.

In aceasta mini-serie de articole vom explora diferitele tipuri de fibre, avantajele si dezavantajele materialelor sintetice si naturale, astfel incat sa puteti face alegeri informate si bine fundamentate.

Dupa o documentare destul de ampla, am reusit sa strang si sa sintetizez cateva informatii care cred ca sunt practice si utile oricui.

Desi in primele capitole informatiile pot parea destul de tehnice si usor plictisitoare 😊, te incurajez sa le parcurgi pentru ca iti vor fi utile pentru a putea citi si intelege informatiile de pe etichetele hainelor si pentru a aprecia calitatea si caracteristicile materialelor. De asemenea, in cazul in care vei dori sa achizitionezi materiale pentru imbracaminte sau home deco, vei sti ce sa ceri vanzatorului, ce intrebari sa pui si cum sa alegi produsele cele mai potrivite nevoilor tale.

In primul rand vom face diferenta intre fibra/fir/ tesatura.

Intre fibre naturale/minerale/chimice si Caracteristicile diferitelor tipuri de materiale.

Mai jos aveti un grafic cu principalele patru tipuri de fibre.

În primul rând trebuie făcută o diferență între fibră și materialul(tesatura) textil. Fibra este materia primă (așa cum este făina pentru prajituri), iar tesatura este ceea ce rezultă după prelucrarea acesteia(prăjitura rezultată 😊). Astfel din fibrele de bumbac se fabrică materiale diverse, printre care poplinul, damascul, bumbacul mercerizat, etc, iar din matase se poate face voal de mătase, tafta de mătase, etc. De asemenea, voalul si taftaua de exemplu pot fi fabricate din fibre sintetice sau din amestec de fibre sintetice cu fibre naturale.

Firul constituie elementul de baza al majoritatii produselor textile.

 Tesaturile, tricotajele, dantelaria, perdelele, ata de cusut, cablurile sunt alcatuite prin imbinarea firelor intr-un anumit mod.

Firul apare ca un corp foarte lung in raport cu dimensiunile sale transversale. Datorita structurii sale, sectiunea transversala a firului este aproape constanta si foarte apropiata de cea circulara.

Firul este alcatuit din fibre textile care sunt alaturate, orientate de-a lungul axului longitudinal si presate prin torsionare, ceea ce confera firului compactitate.

Proprietatile firului sunt determinate pe de o parte de caracteristicile fibrelor din care este alcatuit si pe de alta parte de structura sa obtinuta in urma prelucrarii fibrelor in procesul tehnologic de filare.

Caracteristicile firului sunt impuse la randul lor de caracteristicile produsului finit ce urmeaza a se realiza din el, precum si de modul de prelucrare ulterioara a firului.

Firele rasucite se obtin prin dublarea firelor simple si rasucirea acestora.

Tesaturile textile au ponderea cea mai mare din totalul produselor textile, revenindu-le aproape 2/3 din productia totala de fire.

Acestea se prezinta sub forma de foi plane sau sub forma tubulara si se obtin prin incrucisarea in unghi drept a 2 sisteme de fire: fire de urzeala (in lungul tesaturii) si fire de batatura (in latimea tesaturii).

O caracteristica de structura obligatorie a tesaturilor este aceea ca firele de urzeala trec alternativ pe deasupra si pe dedesubtul firelor de batatura, iar firele de batatura trec alternativ pe deasupra si pe dedesubtul firelor de urzeala, dupa o ordine stabilita prin contextura sau desen de legatura.

Cateva lucruri despre caracteristicile fizico – mecanice ale tesaturilor:

MASA este o caracteristica foarte importanta datorita implicatiilor economice si calitative asupra produselor finite atat la producator cat si la consumator.

Este direct legata de reducerea consumului de materie prima pe unitatea de produs care influenteaza costul de productie si pretul de vanzare dar si calitatea tesaturii.

Ea se exprima in 2 moduri:-masa [gram]/ m² pt.covoare, mochete, paturi si -masa / m liniar pentru tesaturile destinate articolelor de imbracaminte exterioara.

 Masa depinde de natura firelor, densitatea de lungime, densitatea tesaturii, sistem de legatura, procedeele de finisare.

Intre masa si desitatea tesaturilor exista o stransa corelatie, astfel deosebindu-se - tesaturi usoare: -100-200 gr/m (lenjerii), 300-350 gr/m (costume), tesaturi grele cu 500-600 gr/m (paltoane, pardesie).

LATIMEA – parametrul de calitate de care se tine seama pentru stabilirea pretului la calculul consumului de material pentru diferite obiecte de imbracaminte sau decoratiuni interioare.

Tesaturile cu latimi mari ofera posibilitati multiple pentru asezarea tiparelor in diferite pozitii, obtinerea mai multe piese si valorificandu-se mai bine suprafata materialului, iar pierderile fiind cat mai mici.

In practica se utlizeaza urmatoarele latimi:

-80-100 cm pentru tesaturile de lenjerie – ex. dantela;

-130-150 cm pentru articole vestimentare;

-180-220 cm pentru stofa de mobila, lenjerii de pat, rochii ample de ocazie;

-240-250 cm pentru decoratiuni interioare(perdele, draperii).

DESIMEA este reprezentata de  numarul firelor de urzeala/batatura raportat la 10 cm. Desimea depinde de sistemul de legatura, densitatea de lungime a firelor si operatiile de finisare.

GROSIMEA - se determina cu ajutorul micrometrului. Se proiecteaza in functie de destinatie si ofera indicii importante privind consumul de materie prima, capacitatea de izolare termica, capacitatea de drapare.

REZISTENTA si ALUNGIREA la RUPERE – sunt 2 caracteristici strans legate in aprecierea duratei de viata a unei tesaturi, adica a rezistentei la activitatile mecanice din timpul utilizarii. Valorile acestor parametrii sunt des utilizate in relatiile comerciale si sunt standardizate prin strandard de ramura sau de stat.

ABSORBTIA si CEDAREA UMIDITATII depind de anumite caracteristici ale fibrelor si constau in absorbtia umiditatii degajate de corp si cedarea umiditatii corpului prin capilaritate.

PERMEABILITATEA la aer apa si vapori. La aer – este dependenta de cantitatea de pori care strabat tesatura si grosimea ei. In general, porozitatea tesaturii depinde de: desime, sistem de legatura, structura firelor, grosimea tesaturilor si operatiile de finisare.

 

Exista 3 metode de identificare a compozitiei fibroase a materialelor textile.

Cea mai precisa dintre ele este metoda identificarii pe cale chimica, dar aceasta analiza se poate realiza numai in laboratoare chimice autorizate care dispun de reactivi si solventi specifici fibrelor.

Cea mai rapida dintre ele este metoda arderii, dar inconvenientul in ceea ce priveste utilizarea acesteia este ca, atunci cand exista un amestec de fibre naturale cu fibre sintetice, se identifica usor fibra naturala si mai greu fibra chimica. Intrucat fibrele sintetice se topesc in contactul cu flacara, iar dupa indepartarea acesteia se plastifiaza, prin aceasta metoda putem spune cu certitudine ca este vorba despre o fibra chimica, dar care anume se poate identifica numai prin metoda chimica.

În urma arderii fibrelor naturale rezultă o cenușă asemanătoare celei rezultate în urma arderii unei bucați de hârtie. Astfel, atunci când intenționăm să cumpărăm un material putem verifica simplu și rapid compoziția acestuia(respectând normele de siguranță, bineînțeles).

Metoda microscopica, pentru amestecurile cu poliester, poliamida si polietilena, se repetea acelasi fenomen de la metoda arderii, adica ne putem da seama ca este vorba despre o fibra chimica, dar nu ne putem da seama care anume, intrucat acestea au acelasi aspect microscopic.

Sper ca ti-au fost utile si pe inteles aceste informatii si ca au adus un plus de valoare in viata ta. Data viitoare vom vorbi despre fibrele naturale. Kisses 

 

Surse:

https://www.creeaza.com/afaceri/confectii/Marfurile-textile-CLASIFICAREA618.php